Numite și neurotransmițători, aceste substanțe chimice transmit informațiile de la creier către corp, „spunându-i” cum să se comporte fericit.

Dopamina este hormonul implicat în procesul de învățare a recompensei, însă ceea ce stimulează producția sa este încă subiect de controversă pentru specialiști. Unii susțin că dopamina ar fi eliberată atunci când avem parte de evenimentele pozitive și că ar fi inhibată de cele negative.

Alți cercetători au observat însă o creștere a nivelului de dopamină la animale atunci când s-au confruntat cu experiențe stresante.

Dopamina este puternic stimulată de consumul de droguri și de cafeină, doar că nivelul la care acționează aceste substanțe este diferit: drogurile stimulează producția de dopamină din zona cerebrală numită nucleus accumbens, unde este localizat un centru al recompensei și motivației, cu un rol important pentru adicție, în timp ce cafeina acționează asupra cortexului prefrontal. Astfel se explică nivelul diferit de adicție pe care îl implică cele două tipuri de substanțe.

ENDORFINELE.

 Se elibereaza in momentul in care facem o actiune placuta, in care savuram ceva, in care trecem de la o stare neplacuta la una de bine.

Secretia de endorfine este stimulata in special de sport, de mangaierile fizice si de sex.

Ca efecte pozitive, endorfinele scad agresivitatea si amelioreaza durerea fizica si depresia.

Din pacate, efectul lor este pe termen scurt si dau dependenta, astfel incat suntem mereu in cautarea placerilor scurte, de moment.

Pe lângă capacitatea de a suprima percepția de durere, aceste substanțe reglează producția de hormoni (unul dintre cei mai importanți fiind hormonul creșterii), contracțiile intestinale, imunitatea și dispoziția.

Endorfinele sunt eliberate în sânge și produc o stare de bine celui care face exerciții fizice intense, care râde puternic sau care are un orgasm.

Endorfinele funcționează ca un medicament natural, care înlătură tensiunea și aduce în schimb relaxarea.

Până acum s-au descoperit cel puțin 20 de tipuri diferite de endorfine în organismul uman.

Printre alimentele cu un potențial ridicat de stimulare a endofinelor se numără ardeiul iute și ciocolata.

Alte metode pe lângă cele deja menționate de a ridica nivelul de endorfine sunt masajul, meditația și exercițiile fizice.

Activitatea sportivă nu doar stimulează secreția de endorfine, ci și reduce hormonul stresului, cortizolul, ceea ce produce un impact semnificativ asupra stării de bine

OXITOCINA este hormonul tandretii, al fidelitatii, fiind secretat in timpul actului sexual precum si in cursul sarcinii sau al alaptarii.

Acest hormon este un anxiolitic natural, inhiband frica si agresivitatea precum si eliberarea hormonilor de stres (cum este cortizolul).

Este hormonul care determina atasament si devotament fata de familie.

Oxitocina este secretată la nivelul hipotalamusului, fiind apoi eliberată în sânge prin glanda pituitară, de unde intervine asupra comportamentului și a fiziologiei organismului. La proaspetele mămici un nivel ridicat de oxitocină a fost asociat cu o mai bună și mai strânsă conexiune cu bebelușul (bonding). Studii realizate pe animale au arătat că atunci când mamelor li s-a administrat o cantitate de oxitocină, imediat după ce au avut pui, acestea s-au comportat matern și față de puii care nu erau ai lor.

Inițial s-a crezut că oxitocina este un hormon prezent exclusiv la femei datorită rolului deosebit de important pe care cercetătorii l-au identificat în crearea relației mamă-bebeluș. Ulterior au ajuns la concluzia că este important pentru ambele sexe.

În alte teste clinice administrarea de oxitocină la persoane cu autism sau sindrom Asperger a avut ca rezultat o îmbunătățire a capacității lor de a sesiza aspectele emoționale, ceea ce arată rolul acestui neurotransmițător în procesarea informațiilor sociale.

SEROTONINA, numita “hormonul fericirii”, este in mare parte responsabila de starea noastra de bine sau dimpotriva.

Ea determina stimularea ramificatiilor neuronale, scade agresivitatea, regleaza apetitul si mentine starea de bine si echilibru psihic.

Deficientele de serotonina afecteaza multe paliere: de la problemele digestive si cresterea apetitului, la depresie.

Tocmai de aceea, multe dintre medicamentele antidepresive actioneaza si asupra metabolismului serotoninei.

Serotonina este produsă în creier sub acțiunea a numeroase evenimente, dar și sub influența unor factori din mediul extern, cum ar fi lumina soarelui.

De asemenea, există anumite alimente care favorizează producția de serotonină: fructe (banane, vișine), legume, ciuperci, fructe de mare, ciocolată neagră, carne.

Acestea însă nu cresc direct nivelul de serotonină, ci favorizează producția de triptofan, aminoacidul esențial din care se formează serotonina.

De asemenea, suplimentele de vitamina B6 favorizează transformarea triptofanului în serotonină.

Exercițiile fizice se pare că ar avea de asemenea un rol important pentru stimularea producției de serotonină, însă nu se cunoaște cu exactitate care este mecanismul.

MELATONINA este al doilea hormon al fericirii şi trebuie să fie în echilibru cu serotonina pentru functionerea optimă a organismului.

Melatonina este produsă de glanda pineală, iar eliberarea ei este în strânsă legătură cu momentul zilei şi cu expunerea la lumina, ea fiind cea care reglează somnul.

Astfel, nivelul de melatonină începe să crească seară , rămâne ridicat pe timpul nopţii şi începe să scadă dimineaţa.

În lipsa unui nivel normal al melatoninei ne vom confrunta cu probleme de somn şi dereglari ale ritmului cicardian cu impact asupra stării noastre de spirit: vom fi morocănoşi, iritabili, epuizaţi.