Ai auzit de mindfulness,poate  ai încercat chiar să exersezi mindfulness sau să citești despre rolul său în a ajuta la gestionarea stresului. Nu ești singur – trăim într-o lume extrem de rapidă și, uneori, uităm să avem grija și de  noi înșine.

Nu este neobișnuit ca oamenii să echivaleze mindfulness cu meditația . Este adevărat că meditația este o modalitate extrem de puternică de a practica mindfulness , dar nu este tot ce există.

„[Mindfulness] este practica menținerii unei stări nejudecate de conștientizare crescută sau completă a gândurilor, emoțiilor sau experiențelor cuiva pe baza momentului.”

„Mindfulness este abilitatea umană de bază de a fi pe deplin prezent, conștient de locul în care ne aflăm și de ceea ce facem, și nu prea reactiv sau copleșit de ceea ce se întâmplă în jurul nostru” („Ce este Mindfulness?”, 2014).

Una dintre învățăturile lui Buddha este că noi oamenii creăm suferință și probleme în propriile minți. Se crede că simțul nostru de „sine”, sau cine suntem, este puternic influențat de activități precum centrismul ego-ului, atașamentul și discriminarea.

Atunci când exersăm reflecția fără judecată, putem descoperi mai multe despre motivațiile, sentimentele și reacțiile noastre și putem deveni mai conștienți de meta-conținut (Fronsdal, 2004; Dharmanet.org, 2019).

Adică putem chiar să fim atenți la ceea ce gândim, cu un accent general asupra „cunoașterii”, mai degrabă decât asupra judecății.

Practica de mindfulness a fost asociată cu numeroase beneficii, printre care enumeram:

1. Memorie de lucru îmbunătățită

Potrivit unui studiu realizat de Jha și colegii săi în 2010, meditația mindfulness a fost legată empiric de capacitatea îmbunătățită a memoriei de lucru. Comparând mostrele de la participanții militari care au practicat meditația de mindfulness timp de opt săptămâni cu cele de la cei care nu au făcut-o, Jha et al. (2010) a găsit dovezi care sugerează faptul că procesul de mindfulness a ajutat la „tamponarea” împotriva pierderilor din capacitatea memoriei de lucru.

2. Conștientizarea metacognitivă

În termenii laicului, aceasta descrie posibilitatea de a se detașa de propriile sentimente și procesele mentale – de a păși înapoi și de a le percepe ca niște întâmplări tranzitorii, momentane, mai degrabă decât „cine suntem”. În sensul budist, aceasta ar avea legătură cu „cunoașterea” și „eliberarea” minții.

3. Stres redus

Antrenamentul de mindfulness a fost, de asemenea, legat de niveluri de stres mai mici. Un exemplu de dovezi empirice provine de la Bränström și colab. (2010), care au găsit pacienți cu cancer care au luat parte la antrenamentul de mindfulness, aceștia au redus semnificativ stresul auto-raportat decât cei care nu au făcut-o. De asemenea, au afișat stări sufletești mai mari și mai puține simptome de evitare post-traumatică, cum ar fi pierderea interesului pentru activități.

4. Gestionarea durerii fizice

Există, de asemenea, cercetări care sugerează că mindfulness poate avea un rol în a ajuta la gestionarea durerii subiective.

Fie că doriți să practicați mindfulness pentru a face față anxietății sau stresului, fie că sunteți dornici să vă îmbunătățiți abilitățile de atenție,mindfulness ne poate ajuta să facem față depresiei, să ne stimulăm bunăstarea psihologică, să gestionăm durerea fizică și chiar să avem o memorie mai bună.

Când vine vorba de modul în care gândim și simțim, să fim atenți la emoțiile noastre ca ne ajută să trecem la mentalități mai pozitive și să lucrăm spre a fi o persoană „mai bună” – sau cel puțin, mai fericită -.

În ceea ce privește relațiile , după cum vom vedea în scurt timp, are implicații pozitive pentru modul în care comunicăm și ne raportăm la cei din jurul nostru.

Cu toate acestea, toate studiile au un lucru în comun. Adică, pentru a obține beneficiile, veți dori să găsiți o metodă de practică de mindfulness care funcționează pentru dvs.

Prin practică, fie că este vorba despre o intervenție sau o meditație , putem învăța să cultivăm starea sufletească care ne permite să fim atenți atunci când simțim că avem nevoie cel mai mult.

Mindfulness ne poate ajuta să ne îmbunătățim bunăstarea mentală în cel puțin două moduri. Terapia și intervențiile bazate pe atenție adoptă o abordare mai structurată pentru abordarea simptomelor de sănătate mintală, în timp ce abordările mai puțin structurate pot fi găsite sub multe forme și acoperă o întreagă diversitate de subiecte diferite